ARTICOLE ŞI ATITUDINE

despre noi

portofoliu

servicii

articole

consultanţă

contact

 

 

 

ATITUDINE

Ordinul Arhitecţilor din România

Apariţia OAR ar trebui să însemne apariţia unei baze legale civilizate a profesiei de arhitect. Prin regulamentele sale, OAR nu reprezintă însă arhitecţii români, instituind două măsuri care vor pune mari probleme în viitor: onorariile minime şi stagiul obligatoriu pentru tinerii arhitecţi.

Dacă onorariile minime impun sume exorbitante pentru proiectarea clădirilor mici (locuinţe) şi anume de aproximativ 4000 EURO, ceea ce va avea ca efect îndepărtarea clienţilor de birourile de arhitectură, impunerea stagiului de 2 ani pentru proaspeţii absolvenţi care nu vor avea drept de semnătură, va introduce pe piaţa muncii a acestei profesii sute de arhitecţi care vor fi nevoiţi să se angajeze pe sume minime. Acest fapt îi va afecta şi pe arhitecţii cu drept de semnătură care lucrează ca angajaţi ai unor firme de proiectare. Urmarea directă va fi că salariile arhitecţilor vor scădea în mod previzibil, în totală contradicţie cu impunerea unor onorarii minime.

Din cei 4000 de EURO plătiţi de un client, în buzunarul arhitectului care va face efectiv proiectul, nu vor intra mai mult de 100-200 de EURO. Costurile uzuale pentru proiectele de specialitate nu se ridică la mai mult de 1000 de EURO. Diferenţele vor fi câştigul nemijlocit al acelui patronat care va reuşi să speculeze aceste situaţii.

În condiţii civilizate, onorariile pentru meseriile liberale se stabilesc prin negociere directă, cuantumul lor depinzând de numele pe care fiecare profesionist şi-l creează. Eliminarea de pe piaţă a tinerilor arhitecţi care lucrau ieftin şi, de ce să nu o recunoaştem, şi bine nu va face decât să ieftinească ora de proiectare pe piaţa muncii şi s-o scumpească nejustificat pe piaţa de proiectare.

 

arh. Octavian Ungureanu

  

ARTICOL                                                                                                                   

 

Spaţiu şi psihic

Arhitectura nu este o ştiinţă a zidirilor ci una a creări şi modelarii spaţiului. Pentru fiecare dintre activităţile noastre, există un spaţiu, construit sau nu care se pliază pe cerinţele noastre.

 Modul în care spaţiul interacţionează cu un individ sau cu o colectivitate se realizează prin capacitatea sa de a favoriza sau de a inhiba anumite acţiuni. Acest mecanism delicat este studiat de teoria arhitecturii, punerea sa în practică fiind adevărata încercare la care arhitectul este supus.

Posibilitatea de a realiza acţiunile dorite de om, supuse presiunii spaţiului influenţează prin impunerea unor frustrări sau stimuli favorabili chiar psihicul.

Noul val al arhitecturii se va preocupa cu precădere de  crearea unor spaţii stimulante pentru ocupanţii săi. Cum se va face aceasta? Cum se vor personaliza spaţiile?

Cum ne stimuleaza un spatiu?

Cum ne inhiba un spatiu?

 

Mai multe despre acest subiect, în curând.

 

arh. Octavian Ungureanu

 

 

ARTICOL                                                                                                                  

PLEDOARIE PENTRU COTA DE PIATA

 In directa legatura cu cele scrise mai sus, as dori sa fac o paralela intre activitatea arhitectilor si cea a artistilor. Un pictor are ceea ce se numeste o cota de piata: tablourile sale se vand mereu cam cu aceleasi sume. Fiecare dintre ei are propria sa cota: unii castiga 100$ pe o panza, iar altii, 100.000$. Sau mai mult. Multi nu vand nimic. Van Gogh nu a vandut nici o panza in intreaga sa viata.

Uniunea Artistilor Plastici nu a stabilit un plafon minim pentru panza vanduta, nu exista un pret pe centimetrul patrat. Numai arhitectii au avut aceasta dorinta. Si nu pentru ca ar respecta-o, Doamne fereste! BUCURIA LOR A FOST CA ASA, POT CERE MAI MULT!

Eu personal admir lucrarile unui alt arhitect, de inalta tinuta din Bucuresti. Ceva ma face sa cred ca domnul arhitect Dorin Stefan isi triaza clientii si cred ca o face prin tarife. mai cred, de asemenea, ca pe acesti clienti ii asteapta mult profesionalism.

Mai cred, de asemenea, ca sunt multi colegi care nu au lucrari si ca ar accepta aproape orice pret pentru a putea lucra. Este libertatea lor sa-si stabileasca orice tarife cred de cuviinta.

Un pictor picteaza. Si un arhitect are dreptul sa proiecteze. Numai la planseta, in timp, exista o sansa ca dupa planurile sale sa se construiasca nu o mare opera, nu o catedrala sau un zgaraie nori: macar o locuinta calda si primitoare. O locuinta care sa-i faca pe proprietarii sai sa se simta mai bine, sa le fie mai cald iarna si racoare vara, sa-si primeasca oaspetii si sa-si creasca copiii. Si sa fie mai buni. Neaparat mai buni.

Iar arhitectul? Ce-i doresc eu? Sa-i creasca cota. Sa mai proiecteze case, sau catedrale, sau zgaraie nori si sa-si aminteasca zambind de munca multa si de banii putini pentru casa mica si primitoare si proprietarul ei mai bun.

 

ARTICOL                                                                                                                

De ce costa proiectele atat de mult ?

 „Doamne, 1000 de EURO mai mult!”

 

Aceasta este reactia nemarturisita intotdeauna a celor care calca pragul unui birou de proiectare serios. Proiectul este scump, costa mult peste asteptari. De ce? cititi si acest articol....

 

REPORTAJ FOTO                                                                                                       

Trilitica s.r.l. la Targul Privat de Vile

Editia a 3-a

World Trade Plaza, Bucuresti,

22-26 septembrie 2004

 

ARTICOL                                                                                                                  

 Spaga in constructii

Sau

Cat este comisionul pentru un vas de wc?

Articol publicat in forumul www.aic.info.ro si www.nudaspaga.ro.

Urmatoarele istorii cred ca vor avea darul sa faca putina lumina in ceea ce priveste modul in care se fac afacerile in constructii.

 
Care-i baiul: Vin intr-o zi la mine doua persoane, asociatii unei firme de constructii, foarte interesati de o colaborare cu firma mea. Ei ar dori sa le ofere clientilor domniilor lor proiectele tip intocmite de Trilitica s.r.l. (firma mea, sa nu fie confuzii). Buuuuun.... Discutam de case, cum se fac, ce este cu ele, cat costa, termene de predare, tot. Apoi, ajungem la subiectul fierbinte: "Pot sa-i recomand si pe ei clientilor proiectelor mele pentru executie?"

 "Sigur ca pot, in momentul cand clientii mei vor cauta oferte de executie, nu este nici o problema ca ei sa obtina cat mai multe oferte, este chiar de dorit sa aiba de unde alege."

 
"Nuuu, nuuu" raspund interlocutorii mei. "Cat vreti Dumneavoastra sa va dam pentru fiecare contract?"
"Mie? Pai eu mi-am luat deja banii pe proiect, tariful este trecut in pliantul din fata Dvs."
"Nu, domnule, cat vrei dumneata comision?"


Recunosc ca acest gen de discutie ma descumpaneste de fiecare data. Trebuie sa spun ca bani pentru a recomanda o firma sau alta de constructii mi s-au oferit de nenumarate ori. Ce ma enerveaza cel mai tare este ca ma simt si tentat de "oferta". Este greu si sa nu fii tentat.... 1000-2000 de EURO, nu-s de ici de colea. 2-3 recomandari din acestea si imi vand masina si imi iau si una noua, ca asta veche se pare ca devine stricacioasa.... Propuneri de "comisioane" primesc nu numai de la constructori, ci si de la furnizorii de materiale de constructii, de la comerciantii de tamplarii, de tigle, de tabla, de parchet stratificat sau din lemn masiv, de la comerciantii de chiuvete si cazi, de mobila, de covoare, de vopseluri, de usi, de fier forjat, de centrale termice, de aproape orice este nevoie sa construiesti o casa...

Daca as reusi sa iau comisioane de la toti cei ce-mi ofera comision pentru "recomandarile mele", adunand si adunand, ies usor cateva mii bune de euro, la masina aia noua imi iau si sistem de navigatie GPS, poate si dvd player cu magazie de 6 discuri.

Aiurea este ca si pe mine ma atrag anumite materiale, cred ca anumite produse sunt mai bune, dar mi-este frica aproape sa le recomand. Am fost odata convins de un constructor, de calitatile unei caramizi. Imi este teama insa, mereu, ca oamenii ar putea crede ca iau "comisioane" de la furnizorii caramizilor in cauza. La fel este si cu constructorii. Sunt unii care imi plac, m-au convins in timp ca sunt buni, decenti, corecti si cinstiti. Imi este jena sa-i recomand desi clientii mei imi cer sa le recomand pe cineva, "sa-i duc la cineva".

Ceva ma retine totusi sa iau comisioane. Cand imi negociez banii pe contracte, vad ca oamenilor le vine greu sa cheltuie atata. Nu stiu nici de ce costa atat, nici de ce nu vreau sa fac numai un "PAC", cu atat mai mult cu cat nici nu le promit ca le aduc in dinti autorizatia de construire in 2 saptamani, pentru ca eu nu dau spaga functionarilor din primarii. De ce eu, la randul meu, as lua de la altcineva?

Povestea este si mai lunga: in septembrie anul trecut, la Targul Privat de Vile, la stand, cineva ma intreaba cat costa un proiect. Dupa ce ii raspund, imi propune sa-l fac chiar eu, "in particular, mai ieftin, ce, trebuie sa stie patronul?". Ingrozitor este ca patronul sunt chiar eu. Pe mine singur nu ma pot insela insa, mai ales ca nici nu as avea cum.

Ajungand aici, va intreb si pe Dvs., cei ce veti ajunge sa cititi aceste randuri: unde credeti ca am ajuns? Oamenii au fost si sunt atat de amarnic inselati, incat cred ca singura cale de scapare este sa-i pacaleasca ei, la randul lor pe altii? Credeti ca in Uniunea Europeana vom reusi sa-i corupem si pe toti cei din jurul nostru? Credeti ca spaga este un virus?


Daca stau si ma gandesc bine, as putea sa imi scad tarifele la jumatate, la sfert, chiar la a 10-a parte. As putea in schimb pretinde nu 2-3 mii de euro "comision", as putea cere 5000. La cat costa o casa, nici nu s-ar cunoaste! As putea sa contractez proiecte cerand in rost de onorariu: "Ei, lasati, cat vreti Dumneavoastra sa dati!"

Aceasta poveste arata si de ce uneori, unii dintre colegii “mai ieftini” reusesc sa fie mai ieftini: sursa lor de castig nu este proiectarea, ci clientul in sine. Pana la urma, plateste acele servicii ieftine cu varf si indesat.

Nu acuz pe nimeni. Dar am vazut odata, demult, niste arhitecti care vroiau neaparat niste vase de wc de la o anumita firma, un anumit model pentru restaurantul pe care il amenajau. Costau 300$ bucata. Oare cat este spaga la un vas de wc?

 

Al Dumneavoastra,

(Inca) Cinstit,

Octavian Ungureanu,

arhitect

! Aceste articole pot fi reproduse de orice perosana interesata, numai fara modificari, cu mentionarea numelui autorului sau si a adresei web a acestui site, www.proiectare.net

 

LASATI UN MESAJ IN CARTEA DE OASPETI

 

 

Reducerile se calculeaza fata de preturile de catalog ale KONRAD.

Pentru orice proiect Trilitica primiti suplimentar

Reducere 20%

pentru tamplariile KONRAD din profile pvc cu geam termopan

pentru orice sistem de tamplarii oferit de partenereul nostru:

Konrad – sisteme de usi si ferestre

Reducerile oferite exclusiv de Trilitica srl pot insemna economii de sute sau mii de EURO, in functie de sistemul ales, finisaje, sisteme de inchidere etc. Pentru mai multe detalii, va rugam sa ne contactati pe adresa de E-mail office@trilitica.ro sau telefonic.

 

! Aceste articole pot fi reproduse de orice perosana interesata, numai fara modificari, cu mentionarea numelui autorului sau si a adresei web a acestui site, www.proiectare.net

 

LASATI UN MESAJ IN CARTEA DE OASPETI

  

De ce costa proiectele atat de mult ?

 „Doamne, 1000 de EURO mai mult!”

 

Aceasta este reactia nemarturisita intotdeauna a celor care calca pragul unui birou de proiectare serios. Proiectul este scump, costa mult peste asteptari. De ce? cititi si acest articol....

 

Proiecte de case si vile - proiecte tip

PROIECTE TIP TRILITICA SRL

 

vizitati si pagina cu proiectele realizate pana in prezent de firma noastra in pagina PORTOFOLIU

 

 

 

 

 

 

Secretul caselor ieftine

 Daca pentru o pereche de pantofi pretul mare inseamna calitate, iar un pret mic poate insemna ca acestia se vor rupe repede, la case, acest lucru nu mai pare valabil. O casa poate fi extraordinar de scumpa, dar proasta. Ce trebuie urmarit atunci cand vrem sa ne construim o casa pentru a nu plati la ea trei generatii?

 In randurile noastre circula o serie de mituri privind anumite secrete care pot aduce un pret mic al caselor. O sa le discutam pe rand.

 

Mitul materialelor de constructii ieftine

Multi clienti ma intreaba daca este mai convenabil sa construiesti o casa din BCA sau una din caramida. Alta varianta de intrebare este lemn sau caramida?

Pentru BCA, raspunsul pare evident: BCA-ul este mult mai ieftin decat caramida, dar lucrurile nu stau chiar asa. BCA-ul este un material neportant. In concluzie, structura de rezistenta a casei nu va mai fi zidaria portanta ci o structura in cadre, in care blocurile de bca nu fac altceva decat sa “umple” cadrele. In aceste conditii, centurile de 25 de cm devin grinzi de 35-40 cm, samburii din beton armat, tot de 25x25 cm devin stalpi de 35x35 sau chiar de 40x40 cm, iar, ceea ce este mai important, gradul de armare creste de la 80-90 kg otel/mc la 110-130 kg/mc. Daca cineva are curiozitatea sa faca un calcul simplu, am descoperi ca in final, nu iese nici o afacere din inlocuirea caramizilor cu BCA.

Mergand chiar si mai mult cu speculatiile, aflam de la numerosi constructori ca ei prefera caramizile mai scumpe, dar de o mai buna calitate, celor ieftine, deoarece daca un zidar poate lucra un metru cub de zidarie clasica pe zi, la blocurile ceramice mari, de calitate, cu fetele intr-adevar paralele, acesta va zidi chiar peste 2 mc pe zi. Tot de la constructori aflam ca si la noi, in conditiile in care se construieste tot mai mult, pretul fortei de munca in constructii s-a ridicat, pentru personalul calificat, mai ales ca multi dintre acestia prefera sa lucreze legal sau clandestin in tarile vestice sau in Israel, pentru salarii mult mai bune. Deja un zidar bun il costa pe angajatorul sau 500.000 de lei pe zi, plus mancarea de circa 100-150 mii lei pe zi. La un calcul sumar, acesta ajunge sa castige la 25 de zile lucrate pe luna, undeva pe la 400 de EURO/luna, fara a mai pune la socoteala impozite, taxe, CAS, somaj, etc

Asadar, tendinta constructorilor va fi de a cauta acele materiale de constructii care, in ciuda pretului ceva mai mare, vor necesita tot mai putina forta de munca calificata, pentru tot mai multe dintre aceste materiale, furnizorii chiar incepand sa ofere montaj gratuit.

Astfel, cel putin unul dintre miturile caselor ieftine este spulberat

 

Mitul caselor din lemn

Publicitatea unor furnizori sau constructuri afirma ca structurile din lemn sunt mult mai ieftine decat cele traditionale (zidarie portanta), insa si aici situatia este discutabila.

Sistemele constructive din lemn nu sunt un mijloc traditional de a construi in Romania. Inainte de a protesta, ganditi-va ca locuinta traditionala din lemn a taranului roman nu era realizata din panouri din lemn modulate la 60 de cm, rigidizate cu placi din OSB, termoizolate cu termosisteme de fatada, cu folii anticondens, ignifugate, tratate contra daunatorilor, etc, etc

In aceste conditii, locuintele din lemn care trebuie considerate niste constructii moderne, fac apel la tehnologii relativ noi in Romania. De asemenea, ele sunt greu realizabile in regie proprie, pur si simplu datorita faptului ca prea putini stiu sa le faca.

Astfel, preturile caselor din lemn, cu finisaje asemanatoare, respectand toate normele si tehnologiile care trebuie inglobate in acestea, trec in mod serios de pragul de 200 EURO/mp, ajungand si pana la 250 EURO/mp, in conditiile in care se pot construi case din zidarie cu preturi nu mult mai mari de 300 EURO/mp.

In plus, in randurile populatiei exista o neincredere in ceea ce priveste aceste constructii, deoarece psihologic (desi fals) nu sunt la fel de „trainice”. Astfel, desi casele din lemn sunt ceva mai ieftine ele sunt extrem de greu vandabile. Nu trebuie niciodata sa uitam ca orice casa este si o investitie care, in anumite conditii sa poata fi valorificata prin vanzare.

Astfel, in conditiile in care intre casele din lemn si cele din zidarie nu este o diferenta spectaculoasa de pret, decizia de a ne construi o astfel de casa trebuie foarte bine chibzuita.

 

Mitul finisajelor ieftine

Mitul finisajelor este greu de spulberat, pentru ca acesta este un adevar. Totusi, anumite finisaje ieftine pot dauna enorm aspectului general. Cu toate acestea, cu finisaje absolut obisnuite, numai prin indemanare si inspiratia cu care sunt puse in opera, ele pot deveni un element de calitate si de confort.

Insa, observam cu uimire cum multe constructii folosesc finisaje extrem de scumpe, „pretioase”. Vedem uneori sute de metri patrati de tencuieli decorative care depasesc ca pret pana si lambriuri din lemne de esenta nobila, dar asociate cu parchete „stratificate”, imitatii ale unor finisaje cu adevarat valoroase, balustrade din otel inoxidabil si trepte din sticla, asociate cu gresii ieftine calitativ, dar scumpe ca pret deoarece sunt „gresie Spania sau Italia”.

 

Mitul metrilor patrati

Constructorii, pentru a-si defini un anumit nivel de performanta si pentru a putea face oferte in conditiile in care este realmente extrem de greu de dat un pret corect pentru ambele parti, folosesc ceea ce se cheama ofertarea la metru patrat. Astfel, s-a format impresia falsa ca 150 mp sunt cu 50% mai scumpi decat 100 de mp, ceea ce este pur si simplu gresit. Daca noi locuim in spatiile construite, constructorii construiesc ziduri, pereti, stalpi, acoperisuri, fundatii, sapa santuri, pun tigla pe casa, zidesc metri cubi, etc. Constructorii nu construiesc metri patrati, acestia sunt un criteriu mai degraba statistic decat unul constructiv.

Astfel, 10, 20, chiar 50 de metri patrati in plus pur si simplu nu inseamna inca 3000, 6000, sau 15000 de euro, ci poate 300, 800 sau 2000.

Putem uita astfel si mitul metrilor patrati.

 

Mitul lucrului in regie proprie

Sistemul de constructie in regie proprie se bazeaza pe mai multe neadevaruri:

-          Multi din cei care se lauda cu preturi mici de constructie au realizat cladiri total improprii, „dupa ureche” avand mari probleme in privinta termoizolatiilor, a hidroiolatiilor, rezultand constructii care fie necesita consumuri uriase de energie, fie sunt predispuse la igrasie, deteriorarea rapida a unor elemente de constructie, etc

-          Mai grav, mare parte dintre acestea au mari carente structurale, pornind de la tasari inegale ale fundatiilor si fisuri ale peretilor, stalpilor, planseelor, singura verificare urmand a se realiza cu ocazia urmatorului seism major care va afecta teritoriul Romaniei.

-          Cei care au lucrat totusi dupa un proiect corect intocmit, nu au reusit sa obtina preturi substantial mai mici, fie din cauza greutatii de a gasi meseriasi buni, fie datorita preturilor la care au achizitionat materialele de constructii. In mod normal, orice firma de constructii achizitioneaza materiale de constructii si le si oferteaza la preturi mai mici decat se gasesc pe piata, multe dintre ele si avand ca activitate secundara comercializarea materialelor de constructii.

-          Cei care lucreaza in regie proprie, uita uneori sa includa intre costurile constructiei si anumite munci nenormate prestate fie ca schimburi intre prieteni sau membrii ai familiei, fie chiar propria munca.

Personal, cunosc cazuri in care constructii realizate in regie proprie au insumat costuri mai mari decat ale firmelor de constructii, sau unele care sunt conjuncturale.

 

In aceste conditii, ce face o casa mai ieftina sau mai scumpa?

 

Raportarea la necesitati

Una dintre primele erori comise de multi dintre cei care isi construiesc case, este „umflarea” nevoilor reale:

Multi vor:

-          garaje la subsol: daca un garaj poate fi amenajat la nivelul solului, eventual chiar inlocuit de o copertina care sa adaposteasca vehiculul de intemperii, un garaj in subsol presupune lucrari de izolatii, betoane, armaturi, sapaturi, instalatii de incalzire, etc In conditiile in care garajul ajunge sa coste cat un autoturism de calitate, sau chiar mai mult, poate ar merita sa ne gandim sa o schimbam cu noul model aparut pe piata in loc sa ii construim un garaj.

-          crame la subsol: atata timp cat in momentul de fata nu suntem deja posesorii unei colectii de vinuri vechi si scumpe pe care nu avem cum sa le pastram in conditii bune, cu siguranta ca o crama nu va fi decat un spatiu care va cere o investitie suplimentara de mobilier si care are toate sansele sa fie folosita de numai 2 ori pe an.

-          incaperi pentru hobby-uri ca: fitness, biliard, home cinema, bar, etc: Acelasi rationament de mai sus este valabil si aici. Daca nu ne gasim timp sa mergem la o sala de fitness, ori daca gantera pe care deja o avem zace uitata printr-o debara, simpla prezenta a unei camere „de fitness” nu ne va face sa o si folosim. La fel, biliardul, barul, adesea sunt reminiscente ale visurilor din prima tinerete, cand in realitate nu ne mai omoram sa dam petreceri monstruoase

-          bai de 10-20 mp. O baie de 20 mp poate fi un spatiu interesant si elegant, dar, adevarul este ca ce ne deranjeaza cel mai tare este ca acum, in apartament, trebuie sa ne strecuram pe langa masina de spalat.

-          dusuri in grupurile sanitare de la nivelurile in care nu exista dormitoare: Daca la parter nu se afla nici un dormitor, chiar credeti ca veti cobora un etaj pentru a face dus langa intrarea principala?

-          apartamente pentru structuri improbabile ale familiei: „daca se marita fetita mea (care acum are 5 anisori), ii trebuie baie, bucatarie, living si doua dormitoare”. Adevarul este ca adesea, copiii deveniti adulti nu vor sau nu ajung sa locuiasca cu parintii si, sincer, vechi proverbe ne sfatuiesc sa nu tinem prea mult timp soacrele impreuna cu nurorile sau ginerii.

-          Livinguri de 40-50-70-100 mp: O zona de conversatie intr-o locuinta normala aduna in mod normal maxim 10 persoane care stau si se uita la televizor mai mult de 2-3 ore: un asemnea spatiu este de 9 mp. Un loc de luat masa pentru 6-8-10 persoane este de circa 9-12 mp. Un living mai mare de 30-35 mp este si greu de mobilat corect, si greu de intretinut.

-          Bucatarii supradimensionate: in apartamentul de bloc in care locuim, adesea luam masa in bucatarie. Faptul ca avem un loc de luat masa face ca in bucatarie sa nu mai fie nevoie sa inghesuim 6 persoane simultan sa ia cina. Zona de preparare a mancarii ocupa un spatiu de circa 5-7 mp.Daca la acesta adaugam totusi si un spatiu pentru servirea mesei, bucataria tot nu are multe motive sa depaseasca 12 mp.

-          Un numar mult mai mare de bai decat ar cere structura familiei. Adevarul este ca, desi pare civilizat ca fiecare dormitor sa aiba baie proprie, arareori este cu adevarat nevoie de mai mult de o baie si un grup sanitar de servicu pentru 2-3 dormitoare. Sincer, in actualul apartamant, de cate ori a trebuit sa asteptam, batand step la usa pana cand cel dinauntru termina ce are de facut? Daca in baia actuala ar fi doua chiuvete, ne-am putea barbieri in timp ce sotia se spala pe dinti?

-          O mansarda, pentru cazurile in care, mai tarziu, se vom hotara sa o amenajam. Dupa amenajare, ne vom trezi cu un numar de 2-3 camere in plus care trebuie mobilate si intretinute si in care nici nu vom intra prea des. Daca deja avem 3 dormitoare, inca doua camere in mansarda nu isi prea au rostul, nu-i asa? Este adevarat ca mansardele au un farmec aparte, dar in aceste conditii de ce sa nu fie chiar 2 sau toate cele 3 dormitoare in mansarda? Diferenta de 1 metru in inaltime a casei, chiar poate sa duca la o diferenta de cost de circa 5000-10000 de euro. Daca la acestea punem la socoteala si cheltuielile ulterioare, de mobilare, calculele nu sunt deloc incurajatoare.

 

Cum rationalizam necesarul de spatiu locuibil

 

In conditii normale, o abordare rationala ar fi raportarea la actuala unitate de locuit, fie ea apartament la bloc, sau o casa mai mica:

-          Ce incaperi in plus ne-ar trebui?

-          Ce incaperi ar trebui sa fie mai mari decat sunt cele pe care le folosim?

-          Ce legaturi functionale ar trebui create in locuinta actuala pentru a avea un confort mai mare?

-          Ce ne deranjeaza la locuinta actuala?

-          Cum va evolua familia in decurs de 10-20 de ani?

 

Eliminarea spatiilor inutile si ierarhizarea spatiilor

Din mitul metrilor patrati, ceva este totusi adevarat: 10 mp de parchet in plus, sunt intr-adevar mai scumpi cu pretul materialului si al manoperei necesare.

Astfel, eliminarea spatiilor inutile, in plus fata de cele deja eliminate urmand rationamentul de la punctul anterior, se poate constitui, intr-adevar, intr-un criteriu de performanta:

-         Eficientizarea schemei functionale si stabilirea functiunilor care trebuie realizate

-          Ierarhizarea spatiilor: Tratarea mai generoasa a anumitor pise functionale cum ar fi camera de zi, locul de luat masa, a celor care adapostesc activitati comune si reducerea celor cele care adapostesc activitati individuale.

-          Eliminarea circulatilor inutile: holuri, coridoare care pot fi „inglobate” in spatii avand o functiune „utila”

-          Reducerea numarului de balcoane, logii, etc, in conditiile in care in curtea casei se poate amenaja o terasa la nivelul solului inconjurata de vegetatie, in aer liber, acoperita sau nu, dupa gustul fiecaruia

          

Limpezimea structurala

Structura de rezistenta poate avea anumite costuri nu numai raportat la materialele folosite, ci chiar la geometria ei. Astfel, cele mai performante structuri sunt cele care permit o scurgere fireasca a eforturilor in plan vertical si disiparea lor in sol. Peretii de rezistenta sa fie unul peste celalalt, Numarul de console, sa fie cat mi mic posibil, geometria axelor sa fie rectangulara, etc. Ca principiu, orice „fantezie” structurala creste costul locuintei.

Ierarhizarea finisajelor

Compozitional, finisajele trebuie sa reflecte calitatea si importanta fiecarui spatiu in parte. Poate cel mai bun exemplu sunt casele vechi in care, fata de luxul uneori ostentativ al spatiilor reprezentative, cu picturi, profile acoperite cu foite de aur, coloane de marmura, lambriuri din esente scumpe, spatiile anexe erau tratate mai mult decat auster.

Uneori un singur perete tratat deosebit decat restul casei poate aduce un aer de o extrema eleganta, numai prin proportii, culoare, textura, calitatea materialului. Un singur perete tratat cu o piatra frumoasa, costand de zeci de ori mai putin decat un singur finisaj scump folosit excesiv, poate face diferenta dintre un spatiu placut si unul costisitor si avand un impact uneori chiar invers.

Anumite elemente de constructie sunt si vor ramane totusi scumpe: Suprafetele vitrate, de exemplu, sunt printre cele mai scumpe. Desi dorinta noastra de lumina ne poate indemna uneori sa cerem „ferestre mari, lumina, cat mai multa lumina”, o casa facuta numai din tamplarie pvc este nu numai extrem de scumpa, dar si inconfortabila. Astfel, si aici este nevoie de ierarhizarea spatiilor vitrate: generoase la zonele de zi, cu orientari care sa lumineze realmente spatiul, realizare unor puncte suplimentare, a surselor secundare de lumina si pastrarea unui regim chiar zgarcit a spatiilor in care nu este nevoie de aceeasi suprafata vitrata.

 

Corelarea elementelor de confort

Pentru orice constructie este necesara asigurarea unui mod corect de realizare a elementelor de izolare termica si a hidroizolatiilor. Folosirea unor membrane scumpe nu inseamna ca nu vom avea infiltratii. Infiltratiile sunt eliminate prin dispunerea corecta a hidroizolatiilor, prin realizarea corecta a pantelor acoperisului, etc

Izolatia termica, de asemenea, indiferent de materialul folosit, daca nu are darul de a elimina complet puntile termice, casa nu este ferita de igrasii. De asemenea, orientarea pieselor functionale fata de punctele cardinale, are un rol extrem de important. Chiar daca o incapere este bine incalzita, ea va fi neprimitoare daca soarele nu o va lumina corect. La fel, un sistem de conditionare a aerului, nu va putea evita senzatia neplacuta a soarelui care bate la ora pranzului prin largi suprafete vitrate, incingand pana la limita insuportabilului pielea canapelei, sau senzatia de frig atunci cand debitul de aer rece este orientat direct spre capetele noastre.

 

 

Pentru a concluziona, trebuie sa recapitulam „secretele”  realizarii unei locuinte ieftine, dar de calitate:

-         Sistem constructiv ieftin. Acesta nu inseamna materiale ieftine ci un ansamblu materiale+solutie+manopera ieftin. Acest ansamblu poate fi diferit in timp, in functie de evolutia pietei.

-         Evaluarea necesarului de spatiu. Stabilirea disfunctionalitatilor modului actual de locuire si a evolutiei in timp a necesitatilor familiei, stabilirea optiunilor de locuire si evaluarea acestora fata de efortul investitional.

-         Finisarea spatiilor in functie de importanta lor.

-         Simplitatea structurala si a executiei

-         Corelarea elementelor de confort

-         Contractarea executiei in functie de materialele si de manopera necesare si nu in functie de suprafete. Negocierea cu ofertantul pe preturile fiecarui material si ale manoperei necesare, si nu negocierea „la metrul patrat”, unde, oricat de buni negociatori am fi, nu avem cum sa obtinem un pret bun. In aceste conditii, un pret prea mic este dubios, ofertantul propunandu-si sa ceara majorari in timp, sub diferite pretexte.

 

Fata de cele spuse mai sus, o locuinta este un complex de factori care se influenteaza unul pe celalalt. Astfel, ceva tratat superficial, presupune regasirea unui cost suplimentar in alta parte, daca nu neaparat in alta faza de executie, intr-o faza de exploatare sau de valorificare:

-          Un material ieftin poate impune o structura scumpa.

-          Casa poate avea o structura ieftina dar care sa impuna finisaje scumpe

-          Finisajele ieftine pot impune instalatii scumpe si costuri mari in exploatare.

-          Structura de rezistenta ieftina poate aduce imposibilitatea vinderii casei.

-          Forta de munca ieftina poate insemna punerea in opera cu defecte majore a unor tehnologii sau a unor detalii.

 

Aceasta lista poate continua. In concluzie, se poate observa ca cele mai multe dintre criteriile prin care putem obtine preturi mai mici se refera la modul in care constructia este conceputa, la corelarea tuturor elementelor care o constituie, precum si la reflectarea judicioasa a acestei gandiri in elementele care ne vor ajuta sa contractam executia.

            Acest demers este unul amplu, care dureaza pentru a putea pune in balanta cat mai multi din factorii enumerati mai sus. Efortul este in primul rand al fiecaruia in parte: stabilirea nevoilor si dorintelor proprii, ale membrilor familiei, raportarea acestora la bugetul alocat. Acesta este momentul in care viitorul proprietar al casei, practic isi reconsidera modul de trai, planurile pe termen scurt si lung, efortul financiar posibil, precum si realismul calcului. Toate acestea se concretizeaza in proiectul locuintei.

Adevarata piatra de temelie a unei case nu este undeva in fundatie, ci in conlucrarea cu specialistii apti sa realizeze proiectul si, mai mult de atat, sa ne ghideze in demersul nostru.

 

Toate elementele de mai sus se materializeaza astfel, in tema de proiectare intocmita in urma celor mai oneste colaborari cu arhitectul casei, dupa cum ne sfatuim cu avocatul nostru sau cu contabilul nostru.

 

Se poate spune ca secretul unei case ieftine se afla in proiectul sau, in modul in care acesta reflecta pana la urma propriul nostru stil de viata: armonios si eficient, sau superficial si pagubos.

 

Articol de

Octavian Ungureanu,

Arhitect

Trilitica s.r.l.

www.proiectare.net

 

! Aceste articole pot fi reproduse de orice perosana interesata, numai fara modificari, cu mentionarea numelui autorului sau si a adresei web a acestui site, www.proiectare.net

 

LASATI UN MESAJ IN CARTEA DE OASPETI

 

 

De ce costa proiectele atat de mult ?

 „Doamne, 1000 de EURO mai mult!”

 

Aceasta este reactia nemarturisita intotdeauna a celor care calca pragul unui birou de proiectare serios. Proiectul este scump, costa mult peste asteptari. De ce? cititi si acest articol....

www.trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti